Cât mai poate amâna președintele intrarea în vigoare a legii
Curtea Constituțională a publicat pe 14 octombrie motivarea decizie de constituționalitate a legii prin care Parlamentul poate stabili data alegerilor parlamentare. Potrivit motivării, alegerile pot fi amânate cu 3 luni, până în martie, dacă Parlamentul decide. De asemenea, CCR spune că odată intrată în vigoare legea (după promulgare), Hotărârea de Guvern prin care executivul stabilește data alegerilor pe 6 decembrie își încetează efectul.
Însă, ca legea să intre în vigoare trebuie ca președintele să o promulge. Constituțional, după solicitarea de reexaminare, președintele este obligat să promulge legea.
Calendaristic, Parlamentul ar urma să respingă solicitarea de reexaminare a președintelui. Procedurile (comsii parlamentare și vot în cele două camere ale Parlamentului) vor dura cel puțin o săptămână, după care legea de respingere a reexaminării mai poate fi contestată, din nou, la Curte. După pronunțarea Curții, Klaus Iohannis are la dispoziție 10 zile pentru a promulga legea.
Procesul poate fi unul de durată, care să se întindă până după data de 6 decembrie când are loc scrutinul electoral.
Citește și Augustin Zegrean: Desfăşurarea alegerilor parlamentare pe data de 6 decembrie – la mâna preşedintelui Iohannis
Ce se întâmplă dacă legea intră în vigoare după alegeri
Președintele Curții Constituționale, Valer Dorneanu, a declarat recent că alegerile trebuie să aibă loc la o dată stabilită de Parlament, și nu de Guvern. „Dacă legea e promulgată și intră în vigoare înainte de 6 decembrie, alegerile nu vor avea loc. Hotărârea Guvernului rămâne fără efectivitate”, a spus Dorneanu.
În cazul în care se întârzie, și legea va intra în vigoare după desfășurarea scrutinului derulat la data stabilită de Guvern, președintele CCR a declarat că „alegerile desfășurate în condiții nelegale, pot fi anulate”, sugerând că probabil alegerile vor fi contestate la Curte, iar decizia finală cu privire la rezultatului scrutinului electoral va aparține judecătorilor CCR.