Fildis Reșit: Mehmet Niyazi este un reper pentru cultura națională tătară

Cunoscut activist al promovării și identității tătarilor, Mehmet Niyazi, lider de seamă al comunității tătare din Dobrogea, s-a născut 1878 la Vânători (Aşcilar) și murit pe 19 noiembrie în 1931 la Medgidia. Anul acesta se împlinesc 145 ani de la naşterea sa şi 92 de ani de la trecerea acestuia în eternitate. Cele mai multe dintre operele sale au fost scrise în limba turcă și în limba tătară Crimeeană.

Poet, jurnalist, a fost profesor de limbă și literatură turcă la școala musulmană din Medgidia și director al școlii respective. A fost un luptător pentru libertatea și pentru propășirea tătarilor crimeeni și, de ce nu, pentru crearea unui stat al tătarilor crimeeni. În onoarea sa, medgidienii au ridicat un bust în parcul central, iar din data de 2 septembrie 2006, a fost declarat post-mortem, cetăţean de onoare al oraşului Medgidia.

Fildis Reșit, un lider al comunității tătare, a vorbit, în cadrul unui interviu acordat Ziarului Autentic, despre importața și activitatea poetului tătar Mehmet Niyazi și rolul jucat de acesta în menținerea legăturii dintre diaspora tătară din Crimeea și țara lor de origine.

Ce reprezintă poetul tătar Mehmet Niyazi, în conștiința tătarilor de azi?

Fildis Reșit: Mehmet Niyazi este un reper pentru cultura națională tătară şi cel mai iubit de comunitate, chiar și după moartea sa, fiind o personalitate marcantă a tătarilor din întreaga lume. Mehmet Niyazi a reușit prin activitatea sa să readucă în conștiința tătarilor din Dobrogea, dragostea pentru Crimeea. Prin scrierile sale, ”Insula Verde” cum o numea el, fiind principala sursă de inspirație a naționalismului tătar. A fost un luptător pentru libertatea, pentru propășirea tătarilor crimeeni și a militat pentru crearea unui stat al tătarilor crimeeni. Chiar dacă a fost un mare luptător pentru idealurile tătarilor, în aceași măsură iubea și Dobrogea, lucru care reiese şi din minunatele lui versuri:

Ey, Dobruca, şanli vatan!
Ei, Dobroge, patrie vestită!

Canlar sana olsun feda
Sufletele noastre pentru tine se jertfesc

Dobruca evladiyiz! 
Suntem copiii Dobrogei!

Care este aportul cultural și amprenta lăsată de marele poet tătar Mehmet Niyazi în comunitatea din Dobrogea?

Fildis Reșit: Pe lângă eforturile depuse pentru modernizarea și conservarea comunității tătare din Dobrogea, Mehmet Niyazi a dezvoltat o activitate publicistică. De exemplu ziarul Dobruca Sedasi (Vocea Dobrogei), revistele Teşvik (Îndemnul), Işik (Lumina) și Mektep ve Aile (Şcoala şi familia). Iar ca pedagog a reușit să formeze o generaţie de lideri tătari dobrogeni precum Müstecep Ülküsal, ce a fondat revista Emel (Năzuinţa), alături de fratele său Necip Hagi Fazâl, erou al comunităţii tătare, ziaristul Fevzi Ibrahim Ismail, muftiul Halil Fehmi şi a multor alţi tătari, care cu greu s-ar putea apropia generația de azi, dacă nu ar fi chiar imposibil.

Cum s-a remarcat activitatea lui Mehmet Niyazi în diaspora?

Fildis Reșit: Mehmet Niyazi a avut contact cu idei și mișcări care militau pentru modernizarea structurilor politice și sociale ale Imperiului Otoman, încă de pe timpul când a studiat la Școala pedagogică (Dârü’l-Muallim) din Istanbul, conferindu-i totodată, posiblitatea să predea după absolvire materii precum limba și literatura turcă, persana, arabă sau istoria Imperiului Otoman. A scris poezii în volumele Kök Kitabi (Cartea albastră) și Ithâfat (Dedicaţii), publicate la Istanbul, cel din urmă era dedicat unor personalităţi româneşti şi otomane.

Mehmet Niyazi a încercat de mai multe ori să se stabilească în Crimeea. În 1898, s-a angajat ca învățător în peninsulă dar a fost expulzat de regimul țarist. La sfârșitul lui 1917, s-a format Republica Populară Crimeea, cu un guvern condus de Numan Celebi Cihan iar Mehmet Niyazi a fost invitat pentru a sprijini noile instituţii naţionale tătare. A apucat să publice în Crimeea ziarul „Hakses” (Vocea dreaptă), iar o perioadă a fost inspector al învățământului în regiunea Bahcesaray. După ce trupele bolșevice au ocupat Crimeea, în 1920 a fost nevoit să se întoarcă în Dobrogea și să-și continue lupta pentru drepturile și libertățile tătarilor.

Ce credeți că ar trebui făcut pentru revigorarea culturii tătare?

Fildis Reșit: În primul rând: Unitate! Cred în necesitatea coagulării diverselor grupuri de intelectuali tătari pentru un interes comun: conservarea identității tătare! Pentru a putea dezvolta comunitatea tătară, implicit cultura tătară, este bine să nu fim divizaţi. Împreună să venim cu soluții și idei pentru a stimula în primul rând dragostea și apetitul tinerilor pentru cultura, limba și identitatea tătară, să fie mândri că fac parte dintr-un neam puternic, inteligent … mândri că sunt tătari, exact ca în scrierile marelui nostru poet Mehmet Niyazi:

Tatar bar mı, dep kim soray? Men barman!
Este vreun tătar, pentru cine întreabă? Eu sunt! 

Atın, şanın bek tanılğan yaş Tatarman.
Sunt un tânăr tătar care-şi cunoaşte bine gloria străbună

Türkten özge tuwğanım yok dünyada
Ruda mea de sânge, în lume este neamul turc,

Türkniñ özi, öz kardaşı şonğarman.
Sunt şongar, sunt frate, sunt turcul pur.

Millet adım Türk bolsa da… tarihte
Ca popor turc mă numesc, dar în istorie

Şanlı adım TATAR…. şay dep yazarman.
Numele meu e cunoscut ca TĂTAR, aşa îl scriu.