Guvernare PNL cu UDMR. Surse din zona politică susțin că UDMR se pregăteşte de guvernare.

UDMR plănuieşte să intre la guvernare alături de PNL după alegerile parlamentare. Liderii maghiari vor duce negocieri pentru trei ministere: Cultură, Mediu şi Sănătate, susţin sursele politice. UDMR nu se mulţumeşte doar cu funcţii de prefect şi secretari de stat.

Formaţiunea maghiară îşi doreşte să revină efectiv la putere într-un guvern liberal, în ciuda disensiunilor dintre Kelemen Hunor şi preşedintele Klaus Iohannis. Liderii UDMR nu mai sunt dispuşi să suţină viitorul guvern doar în schimbul unor funcţii pe plan local şi a banilor din PNDL. Ultima dată, UDMR a fost la guvernare în 2014, în cabinetul condus de Victor Ponta. În 2016, maghiarii au semant un protocol de colaborare cu PSD şi ALDE, fără a avea miniştri în Executiv.

Liderii UDMR vor cere la negocieri trei portofolii: Cultura, Mediul şi Sănătatea, susţin surse politice pentru Adevărul. Miza e Ministerul Culturii, portofoliu râvnit chiar de liderul partidului Kelemen Hunor. O altă variantă ar fi Hegedus Csilla, fost ministru al Culturii pentru câteva zile în guvernarea Ponta. Şansele ca PNL să cedeze Ministerul Sănătăţii sunt infime, prin urmare UDMR ar mai putea primi Ministerul Culturii iar PER (Partidul Ecologist Român) ar mai putea primi Ministerul Mediului, în cazul în care Alianţa USR PLUS rămâne în afara guvernării. 

Liderii PNL din jurul premierului Ludovic Orban ar prefera un guvern monocolor, format doar din miniştri liberali, susţinut în Parlament de o majoritate din care să mai facă parte PER, UDMR şi cei 17 deputaţi ai minorităţilor naţionale, explică sursele citate. Pentru un plus de credibilitate, liberalii pregătesc un guvern suplu (15-16 ministere), prin urmare nu-şi doresc să împartă portofoliile, cu alte formaţiuni politice. PER ar urma să primească funcţii de secretar de stat, şefia unor comisii parlamentare, prefecţi şi directori de instituţii deconcentrate, astfel Partidul Ecologist Român să simtă că sunt la putere. De partea cealaltă, UDMR ar urma să fie alimentată cu bani de la Ministerul Dezvoltării pentru primarii maghiari din Harghita, Covasna şi Mureş. Practic, UDMR ar repeta scenariul din epoca Dragnea, când nu a intrat oficial la guvernare, dar a semnat un protocol de colaborare parlamentară cu PSD şi ALDE. Astfel, în ultimii patru ani, UDMR nu a fost, scriptic, la putere, însă, financiar, a beneficiat de toate avantajele guvernării.

PNL, PMP şi UDMR fac parte din aceeaşi familie politică europeană (PPE), un catalizator politic, dar şi un pretext pentru  formarea unei majorităţi care să excludă Alianţa USR PLUS. Șansele ca PMP să mai fie in parlament sunt minime, din această cauză s-a luat în considerare Partidul Ecologist Român (PER). În favoarea unei colaborări cu PER şi UDMR, în detrimentul unei guvernări cu USR PLUS, s-au pronunţat public mai mulți politicieni.

Riscul unei alianţe PNL-PER-UDMR ţine de majoritatea fragilă care s-ar constitui în Parlament, puţin peste 50%. Prin urmare, în următorii patru ani, Executivul Orban ar trebui să guverneze cu o opoziţie foarte puternică, formată din PSD şi USR PLUS. „Nu e o mare problemă. Dacă nu intră la guvernare, USR va face implozie din cauza scandalurilor interne, iar Marcel Ciolacu nu poate duce PSD la un scor mai mare decât la alegerile locale. Dacă intră şi ProRomânia în Parlament, deși sunt șanse minime, problema lui Ciolacu va fi Ponta, care va încerca să devină liderul stângii şi al opoziţiei. Deci o guvernare cu PER şi UDMR ar fi perfectă pentru noi. UDMR e un partener corect, care nu trădează, iar PER fie se va topi cu timpul în PNL, susţin surse din conducerea PNL.

Varianta finală de guvernare va fi decisă de români la alegerile din 6 decembrie. E posibil ca PNL să nu poate strânge o majoritate parlamentară doar cu PER şi UDMR, prin urmare liberalii ar putea fi obligaţi să guverneze împreună cu Alianţa condusă de Dan Barna şi Dacian Cioloş. Un alt scenariu posibil e o guvernare formată din trei partide: PNL- USR PLUS- PER. Oricum, o guvernare de dreapta rămâne prima opţiune a preşedintelui, indiferent de scorul la alegerile parlamentare, mai ales că PSD, chiar dacă va câştiga scrutinul cu puţin peste 30%, cu greu va putea strânge o majoritate, dacă nu imposibil.