România redevine Grânarul Europei, dar pământurile nu ne mai aparțin
Din top 100 cele mai mari firme care cultivă grâu, porumb şi floarea-soarelui în România, 40 au capital străin. Majoritatea investitorilor sunt din Italia, Danemarca şi Liban. Analist: „Sunt plătitori de taxe, sunt angajatori, sunt structuraţi şi au înţeles că pământul românesc este unt pe pâine”, informează Mediafax.
Cu o suprafaţă de teren agricol de 12,6 milioane de hectare, România se poziţionează pe al şaselea loc în Uniunea Europeană. Deşi are cu 300.000 de hectare mai puţin decât Polonia, România are o populaţie la jumătate faţă de această ţară, ceea ce înseamnă un potenţial agricol mult mai mare. Astfel, această oportunitate a atras mulţi investitori străini către România.
40 de companii mari au capital străin
Din top 100 cele mai mari firme care cultivă grâu, porumb şi floarea-soarelui în România, cu o cifră de afaceri anuală, cumulată, de aproape 10 mld. lei, 40 au capital străin, arată o analiză a ZF făcută pe baza datelor oferite de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA). În acest top au fost incluse doar companiile (SA sau SRL) care au solicitat subvenţii în funcţie de suprafaţa pe care o lucrează, în campania 2023. APIA nu a oferit şi suprafeţele exploatate, pe motiv că regulile UE interzic acest lucru.
„Dacă acţionariatul străin este prezent în multe ferme din România, nu face rău businessului şi agriculturii din România. Sunt plătitori de taxe, sunt angajatori, sunt structuraţi şi au înţeles că pământul românesc este unt pe pâine faţă de alte zone europene sau cele din Orient, inclusiv Africa“, spune Cezar Gheorghe, analist în agrobusiness, fondator al AGRIColumn.
România a demarat un amplu plan prin care țara noastră va redeveni ”grânarul Europei”. În anul 2027 se va finaliza reabilitarea infrastructurii principale de irigaţii, iar din acel punct, țara noastră ar putea obţine într-un an 30 de milioane de tone de porumb de pe două milioane de hectare de teren, susţine ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Florin Barbu. În paralel, România investește masiv în Portul Constanța, care va deveni ”Poarta de intrare” a Europei, asta pentru că țările europene vor să schimbe rutele de transport, iar noile rute vor avea drept nod de tranzit Portul Constanța.
„Avem 162 de amenajări cuprinse în programul de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii, 31 le-am recepţionat pe o suprafaţă de 581.000 de hectare şi sunt funcţionale. Avem 42 de obiective care au fost începute de când am preluat mandatul la Ministerul Agriculturii şi sunt în finalizare cu încă 622.000 de hectare. De asemenea, mai avem 16 în licitaţie publică şi 49 de obiective la care este finalizată proiectarea. Cu acestea se termină cele 2,2 milioane de hectare pe care le-am prevăzut în program”, a declarat Florin Barbu.
Oficialul MADR a precizat că au fost prevăzute fonduri în bugetul Ministerului Agriculturii pentru irigaţii, respectiv 100 de milioane de euro credite bugetare şi peste 200 de milioane de euro credite de angajament.
„De asemenea, am lansat şi suntem în depunere de proiecte pe infrastructura secundară de irigaţii, unde avem 400 de milioane de euro alocate, valoarea proiectelor fiind de 1,5 milioane de euro cu sprijin integral de la Comisia Europeană, fără cofinanţare şi inclusiv TVA-ul este eligibil, iar în componenta lor, pe lângă reabilitarea infrastructurii secundare de irigaţii, beneficiarii pot să-şi achiziţioneze şi echipamentele de irigat pentru suprafaţa pe care o reabilitează”, a adăugat el.
În 2027 se finalizează sistemul de irigații
Întrebat când consideră că ar putea fi funcţional sistemul de irigaţii existent în România înainte de ’89, de aproape trei milioane de hectare, Barbu a răspuns: „Niciodată nu s-a irigat pe trei milioane de hectare, nici înainte de 1989, pentru că este rotaţia culturilor. Sunt culturi de toamnă, culturi de primăvară, dar pot să vă sigur că, până în 2027, sistemul pentru cele 2,2 milioane de hectare va fi reabilitat integral în România şi am putea creşte considerabil producţia agricolă. Vă dau un exemplu: dacă vom iriga cele 2,2 milioane de hectare pe care le reabilităm până în 2027 şi avem o cultură de porumb cu o medie de 15 tone/ha, am putea obţine 30 de milioane de tone de porumb numai într-un an, de pe două milioane milioane hectare, practic cât ar produce România în momentul de faţă pe toate culturile pe care le avem pe cele 9 milioane de hectare”, a subliniat Barbu.