România și Ucraina cer creșterea prezenței militare a SUA la Marea Neagră și o structură de comandă și control
România și Ucraina vor ca aliații occidentali să își întărească prezența militară în Marea Neagră, acuzând Rusia de militarizarea regiunii, potrivit unor scrisori obținute de Defense News.
Avertismentele simultane – că agresiunea Rusiei și desfășurarea de sisteme de rachete în Crimeea reprezintă o amenințare largă pentru aliați – au venit prin intermediul unor scrisori trimise de ambasadorii celor două țări către subcomisia Senatului SUA pentru Cooperare în Europa și Securitate Regională, înainte de audierile de săptămâna trecută privind zona Mării Negre.
„Rusia a stabilit o zonă întinsă de excludere a accesului în Marea Neagră”, a scris ambasadoarea Ucrainei în SUA, Oksana Markarova, în scrisoarea ei de pe 29 octombrie, adăugând că Rusia folosește zona ca pe o rampă pentru operațiunile sale din Siria.
„Capacitatea NATO de a-și apăra statele membre și de a oferi posibilă asistență către țările terțe (Ucraina și Georgia) este grav afectată.”
„Creșterea militarizării în peninsula Crimeea pune în pericol nu numai țările de la Marea Neagră, ci o regiune mult mai întinsă”, a mai precizat ambasadoarea. Ea spune că NATO trebuie să elaboreze planuri de răspuns comun în eventualitatea că Rusia declanșează un atac armat în Marea Neagră.
Potrivit Defense News, secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a vizitat luna trecută aliatul NATO România și țările aspirante Ucraina și Georgia, în cadrul unui turneu de reasigurare a aliaților și de încurajare a cooperării la Marea Neagră. În cadrul turneului, care s-a încheiat la Bruxelles, la sediul NATO, nici Lloyd Austin, nici secretarul general NATO Jens Stoltenberg nu au dezvăluit planuri privind o creștere a prezenței militare în marea Neagră.
„Nu există nicio schimbare a capabilităților noastre operaționale sau a poziției de descurajare”, a declarat joi purtătorul de cuvânt al Pentagonului, lt-col. Anton Semelroth. „Operăm în Marea Neagră și în multe alte zone în întreaga regiune în baza planurilor obișnuite, ca parte a angajamentului nostru și a reasigurării aliaților NATO și a partenerilor noștri.”
Discuțiile au loc în contextul în care tensiunile dintre Moscova și Occident au scăzut la cel mai jos nivel de la Războiul Rece, după anexarea de către Rusia în 2014 a peninsulei Crimeea de la Ucraina și sprijinul pe care îl acordă insurgenților separatiști în estul Ucrainei.
Recomandările României
Pe lângă eforturile economice și diplomatice, România afirmă că deja cheltuiește trei miliarde de dolari pentru extinderea bazei aeriene de la Mihail Kogălniceanu, cu scopul de a putea găzdui mai multe trupe americane și aliate.
Principala recomandare a României este ca aliații să creeze o strategie amănunțită pentru Marea Neagră, următoarea propunere fiind să transforme țara noastră într-un hub pentru mari exerciții comune, echipament militar și noi trupe. În prezent, prezența avansată a NATO în regiune constă doar într-un cartier general în România.
„Descurajarea credibilă poate fi asigurată doar printr-o prezență solidă”, se arată în scrisoarea trimisă pe 26 octombrie de ambasadorul român în SUA, Andrei Muraru. „Creșterea prezenței militare americane în România, în toate domeniile – pe uscat, în aer și pe mare – inclusiv o structură SUA de comandă și control.”
„Securizarea flancului estic al NATO într-o manieră unitară și coerentă, de la Marea Baltică la Marea Neagră, prin implementarea unei singure Prezențe Înaintate de-a lungul întregului flanc, care să asigure o apărare mai puternică și să reducă vulnerabilitățile actuale cauzate de incontestabila lipsă de descurajare din regiunea Mării Negre”, se mai arată în scrisoare.
România a reiterat, de asemenea, sprijinul său pentru accederea Ucrainei și Georgiei în NATO, lucru asupra căruia Rusia se împotrivește puternic.
Recomandările Ucrainei
Pe lângă ajutorul american pentru ca Ucraina să-și reconstruiască forțele navale, Kievul dorește ca Washingtonul să sprijine prezența NATO în Marea Neagră, asemenea prezenței înaintate a NATO în Marea Baltică.
NATO menține patru grupe multinaționale de dimensiunea unui batalion în Estonia, Letonia, Lituania și Polonia.
O altă recomandare a Ucrainei este „intensificarea prezenței navale prin rotație a NATO în Marea Neagră, pentru a proteja libertatea de navigație și rutele comerciale”.
În condițiile în care politica și istoria complicată a zonei fac dificilă o abordare coordonată regional sau de NATO, unii experți consideră că acțiunile Rusiei pot constitui o forță de coagulare, dacă SUA preia inițiativa. Turcia, aliat NATO, care domină Marea Neagră, a fost mereu reticentă față de o prezență militară occidentală și întreține legături apropiate și complicate cu Rusia.
La audierile de săptămâna trecută pe tema Mării Negre, Ian Brzezinski, fost consilier pentru Europa și NATO al secretarului de stat în timpul administrației George W. Bush, a sugerat că SUA poate forma o coaliție regională de națiuni, în ciuda reticenței Turciei.
„Construiți-o (coaliția – n.r.), demonstrați-i valoarea și o să vedeți cum vine Turcia să bată la ușă: Pot să particip și eu? Și uite-așa, dintr-o dată, devine organizație NATO”, a spus el.
Brzezinski, alături de alți experți, a mai sugerat că structura ar putea include o celulă comună de informații, baterii de coastă și forțe terestre sprijinite de o brigadă americană de luptă cu baza în România and Bulgaria.